Arsuri, balonare sau o durere surdă și persistentă sub stern. Sunt simptome pe care pacienții le pun pe seama stresului, alimentației dezordonate sau unor antiacide luate de la farmacia din colțul străzii. În anumite scenarii clinice însă ar putea fi vorba despre un ulcer sau un cancer gastric.
Ce simptome au cele două afecțiuni, ce diferențe există, care sunt semnalele de alarmă și investigațiile care permit un diagnostic corect? Detalii și răspunsuri în articolul de astăzi.
Un ulcer gastric poate semăna, prin simptome, cu un cancer gastric ulcerat pentru pacientul fără experiență medicală și studii de specialitate. Medicii specialiști pot face diferența între un ulcer și un cancer gastric, însă unele ulcere maligne pot părea benigne la endoscopie, de aceea recomandă și prelevarea de fragmente din zona afectată (biopsie) pentru a exclude o tumoră.
Deși afectează același organ, stomacul și țesuturile sale, mucoasa, cauzele sunt în mare parte diferite pentru ulcere și cancere gastrice. Ulcerele se vor descoperi mai ușor dacă evaluarea se face încă de la primele simptome, iar cancerele gastrice sunt depistate de multe ori prea târziu. Simptomele digestive care persistă nu trebuie ignorate sau tratate pe cont propriu și trebuie cunoscute și înțelese.
Ulcerul gastric. Simptomatologie și cauze, particularități
Ulcerul peptic este o rană deschisă apărută pe mucoasa interioară a stomacului sau a porțiunii superioare a intestinului subțire. Un ulcer peptic localizat în stomac poartă denumirea de ulcer gastric, în timp ce unul din duoden se numește ulcer duodenal (apare în prima parte a intestinului subțire).
Cauzele principale ale ulcerelor gastrice sunt infecția cu Helicobacter pylori și folosirea pe termen lung a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene. Infecția cu bacteria Helicobacter pylori va afecta direct mucoasa stomacală, iar sucurile digestive acide pot leza apoi mucoasa slăbită. Antiinflamatoarele nesteroidiene, mai ales administrate fără consult și prescripție medicală, reduc capacitatea organismului de a proteja stomacul de deteriorare.
Pe lângă aceste cauze, se adaugă alți factori de risc și condiții asociate: fumatul, radioterapia, cancerul gastric, sindromul Zollinger-Ellison, istoricul familial de ulcere, ulcere peptice în antecedente. Stresul psihologic sau mâncarea picantă nu vor cauza direct ulcerul gastric, așa cum s-a crezut până nu demult, dar pot agrava severitatea simptomatologiei.
Ulcerul gastric poate să nu aibă simptome, cel puțin la început. Când evoluția este una nefavorabilă, pacienții au dureri arzătoare și surde de stomac, care apar și dispar, sângerări, indigestie, disconfort în partea superioară a abdomenului, între ombilic și stern, senzație de sațietate prea rapidă în timpul meselor, senzație de plin după masă, greață și vărsături, balonare, eructații.
Durerea poate să apară fie pe stomacul gol, fie chiar noaptea și cedează temporar după masă, dar la alți pacienți poate să se agraveze în timpul alimentării. În ulcerul duodenal, durerea abdominală superioară poate trezi pacientul din somn.
În caz de complicații precum sângerare sau perforație și simptome asociate, respectiv durere abdominală bruscă și foarte intensă, scaun negru sau cu aspect de smoală, sau sânge roșu/maro amestecat în scaun, sânge roșu în vărsături sau vărsături cu aspect de zaț de cafea, puls rapid, semne de șoc, se va merge de urgență la unitatea de primiri urgențe.
Cancerul gastric. Simptome, cauze și particularitățile afecțiunii oncologice
Cancerul gastric este cancerul care debutează în stomac. Este o tumoră malignă care se dezvoltă din celulele anormale de la nivelul mucoasei stomacului, putând afecta mai multe zone ale acestuia, inclusiv corpul stomacului (porțiunea principală) sau joncțiunea dintre esofag și stomac.
Cauza exactă a apariției cancerului gastric nu este cunoscută, dar se crede că există o legătură cu modificările ADN-ului celular. Factorii de risc pentru cancerul gastric sunt infecția cu Helicobacter pylori, care cauzează inflamație a mucoasei stomacului sau ulcere, gastrita cronică atrofică, inflamație de lungă durată care determină subțierea mucoasei stomacului.
Se adaugă vârsta și sexul (cancerul gastric este mai frecvent la bărbați decât la femei și afectează mai frecvent persoanele în vârstă, vârsta medie la diagnostic fiind 68 de ani) și istoricul familial (un părinte, frate/soră sau copil diagnosticat cu cancer gastric crește riscul).
Sindroamele genetice ereditare, cancerul gastric difuz ereditar, sindromul Lynch, polipoza adenomatoasă familială, sindromul de adenocarcinom gastric și polipoză proximală a stomacului (GAPPS), sindromul Li-Fraumeni și sindromul Peutz-Jeghers, fumatul și chirurgia gastrică anterioară sau dieta bogată în sare și în alimente afumate sau conservate fac parte din lista de factori de risc pentru cancerul gastric.
Simptomele cancerului gastric sunt rare în stadiile incipiente. Pe măsură ce boala evoluează, simptomele includ indigestie și durere în partea superioară a abdomenului, însă ușoare sau vagi, la care se adaugă dificultate la înghițire, senzație de balonare după masă, sațietate rapidă la cantități mici de mâncare, arsuri la stomac, greață, scădere ponderală neintenționată și vărsături.
În stadiile tardive, oboseala marcată, scăderea în greutate fără motiv și vărsăturile cu sânge sunt simptome comune.
La adulții tineri, simptomele pot fi subtile, fiind: indigestie persistentă, balonare, durere ușoară în abdomenul superior sau arsuri la stomac care nu răspund la tratamente și se confundă cu probleme digestive minore.
Un ulcer gastric observat la o endoscopie va impune, de regulă, și biopsie pentru a se exclude malignitatea.
Diagnosticarea ulcerului gastric și cancerului gastric
În caz de ulcer gastric, medicul de familie se ocupă de evaluarea inițială, iar un gastroenterolog ajută la identificarea cauzei ulcerului și la stabilirea unui plan de tratament. În absența semnelor de alarmă, se recomandă la început testarea pentru Helicobacter pylori prin test din scaun sau respirație.
Testul respirator cu uree și testul antigenului din scaun sunt metode neinvazive cu o precizie mare. La pacienții cu semne de alarmă (de exemplu sângerare, scădere în greutate neintenționată, dificultate la înghițire) sau peste o anumită vârstă, medicul poate recomanda direct endoscopia.
Cu 4 săptămâni înainte de testare se opresc antibioticele și sărurile de bismut, iar inhibitorii pompei de protoni (IPP) se opresc și ei cu 2 săptămâni înainte de testul respirator, testul din scaun, endoscopie și biopsie, pentru a evita unele rezultate fals-negative.
Se continuă cu endoscopia digestivă superioară, pentru a vizualiza partea superioară a sistemului digestiv, trecând prin gât, esofag, stomac și duoden, în căutarea ulcerelor. La nevoie se prelevează o mostră de țesut (biopsie) pentru analiză în laborator și confirmarea prezenței bacteriei Helicobacter pylori în mucoasă.
Pe mostre de mucoasă se poate aplica testul rapid al ureazei (RUT) sau colorație histologică; nu se recomandă însă endoscopia exclusiv pentru diagnosticul H. pylori.
Confirmarea eradicării infecției cu Helicobacter pylori se realizează printr-un test respirator cu uree, test de antigen din scaun sau endoscopie superioară efectuată la minimum 4 săptămâni după ce s-a terminat tratamentul, cu oprirea IPP cu 2 săptămâni înainte. Vindecarea ulcerului gastric se confirmă endoscopic.
Pentru cancerul gastric, diagnosticarea începe cu medicul de familie, care investighează cauzele simptomelor prezentate și trimite pacientul către un specialist, un gastroenterolog sau un oncolog. După confirmarea diagnosticului, în echipa de medici care se ocupă de caz va fi inclus și un oncolog medical (chimioterapie), chirurg oncolog (gastrectomie) și un radioterapeut.
Investigația de bază pentru diagnostic în cazul cancerului gastric este endoscopia digestivă superioară cu biopsie. Stadializarea permite evaluarea și observarea răspândirii cancerului, pe o scară de la 0 la IV, stadiul 0 însemnând că celulele canceroase sunt limitate la stratul superficial al mucoasei stomacului.
Laparoscopia exploratorie, minim invazivă, poate fi utilă pentru depistarea unei eventuale răspândiri dincolo de stomac, de exemplu a metastazelor peritoneale oculte.
Testele imagistice (CT, PET) și ecoendoscopia arată extinderea bolii, iar analizele de biomarkeri tumorali pot arăta medicilor dacă există gene sau proteine în tumoră care pot fi țintite în planurile de tratament.
Analizele de sânge identifică anemia (de la sângerarea lentă a tumorii) și stabilesc starea generală a pacientului înaintea tratamentului oncologic, de exemplu hemoleucograma completă, teste de chimie sanguină, pentru evaluarea funcției ficatului și a rinichilor, a nivelului proteinelor din sânge. Se poate efectua și analiza sângelui ocult din materiile fecale.
Interpretarea corectă a rezultatelor testelor și investigațiilor este importantă. Un rezultat pozitiv la testele pentru Helicobacter pylori (testul respirator sau testul din scaun) indică o infecție activă. Un rezultat negativ, cu simptome persistente, poate indica un fals-negativ dacă pacientul a luat recent medicamente care influențează analizele.
Testul serologic (anticorpi din sânge) poate rămâne pozitiv mult timp chiar și după eradicarea bacteriei Helicobacter pylori (memorie imunologică); de aceea nu se folosește pentru confirmarea vindecării.
Rezultatul biopsiei endoscopice ar putea arăta prezența unui ulcer benign, fără celule atipice/maligne la examenul histopatologic, dar și modificări displazice, celule anormale, considerate leziuni precanceroase sau adenocarcinom gastric, unde prezența celulelor maligne confirmă diagnosticul de cancer.
La un ulcer gastric care nu se ameliorează sub tratamente țintite (ulcer gastric refractar), medicul trimite pacientul la re-endoscopie cu biopsii repetate.
Pentru stadializare, la stadii cu cifre în creștere gradul de invazie locală este mai mare, putând indica afectarea ganglionilor limfatici, iar stadiul IV, prezența metastazelor la distanță.
La MedLife, medicii specialiști gastroenterologi și oncologi vor lucra în echipe multidisciplinare pentru a diagnostica și a trata pacienții cu ulcere sau cancere gastrice. În funcție de simptomatologia prezentată la consult, medicii MedLife trimit pacienții la investigații suplimentare și analize, realizate în cadrul aceleiași rețele naționale, cu rezultate oferite într-un timp scurt.
După ce sunt analizate rezultatele de la analize și investigații, echipele de medici vor stabili planuri personalizate de intervenții și de tratamente în așa fel încât ameliorarea simptomelor și a efectelor cancerului sau ulcerului gastric să fie adaptată istoricului medical al pacienților.
Accesul la aparatură modernă, programările rapide online, din aplicație sau telefonice, abordările multidisciplinare și tratamentele și investigațiile vor fi atuuri ale MedLife de care pacienții cu probleme medicale vor putea beneficia odată ce aleg rețeaua națională privată.